Inainte nu imi aminteam ce visez si mi se parea ca dorm bine. E foarte bine sa nu ai cosmaruri imi ziceam.
Acum visez zi de zi. Daca nu imi amintesc un vis e suparator, ca si cum eu nu exist in timpul noptii. Dar imi amintesc visele pe bucatele si sunt agitate. Se intampla tot felul de lucruri. Terapeuta mea le numeste paradoxale. Hmm pana sa imi zica ea nu mi s-a parut nimic paradoxal. Am crezut ca asa sunt visele.
Azi noapte am fugit foarte suparata in vis. NU vreau sa fug asa si in realitate! Ma auzi? Ma intelegi?! Te iubesc foarte mult si nu pot gasi echivalent in realitate pentru ce simt. Doar in tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu