marți, aprilie 14, 2009

sunt

Ma gandesc ca sunt... si asta este sensul fundamental al tuturor lucrurilor. Este elementar. Acest adevar al fiintei mele l-am simtit prima oara citind Miorita, cand un sentiment ce imi depasea capacitatea de intelegere si cuprindere emotionala mi-a umplut tot sufletul. Eram copil, si a fost ceva ce nu am putut rosti. Apoi am trait acelasi sentiment citind Eminescu. Si Mesterul Manole. Si multi ani dupa... Blaga sau Noica.

Valorile s-au rasturnat, am trait o perioada anarhica si mi s-a implantat in minte negarea legitimitatii acelei trairi. Dar e acelasi sentiment care se trezeste in mine spontan cand urc Bucegii, cand am urcat Ceahlaul sau am strabatut tara pana la Oradea, prin Brasov si Sibiu. Nu e sentimentul de patriotism, nu e clamarea unei nationalitati. E un EU SUNT, parte din tot ce ma inconjoara. Iar aici e matca si hrana acestui EU SUNT.

Radio Guerilla acum ceva timp sustinea ca Miorita este dovada resemnarii inscrise in genele romanului, dovada lasitatii sale. Si ce propaganda sa dovedeasca asta! Pentru mine Miorita e Coloana Infinitului care nu se materializase inca. Un om in fata unei lumi. Suntem constiinte ale unui suflet ce cuprinde lumea.

Acesta este arhetipul identitaii noastre, pe care ni l-au sadit in gene stramosii nostri. De aceea s-a trezit constant in constiintele atator mari romani, ca Eminescu, Enescu, Porumbescu, Grigorescu, Brancusi, Blaga, Noica... si nenumarati altii. De aceea s-a trezit in constiinta mea cand nici nu stiam cine sunt ca individ. Era acolo inscris si era mai puternic ca mine. Iar cand am negat acest sentiment, am trait durerea dezradacinarii, a lipsei de sens, am devenit un pacient borderline intre tragic si comic. Am devenit individul anomic al lui Durkheim.

Nu cred in nationalism, ci in libertatea de a iti trai fiinta. Iar fiinta mea poarta amprenta miilor de generatii ale Mioritei.
am "oprit" imaginea dintr-un filmulet pe youtube http://www.youtube.com/watch?v=3apFU34ex8s


sâmbătă, aprilie 11, 2009

Politica si societate. Moldova

Nu am obiceiul sa ma implic in politica, nici macar sa o discut. Nu imi face placere si nu i-am inteles relevanta pentru viata mea, care se desfasoara intr-un particular si personal. Insa azi vorbea la TV Dan Puric. Nu mai retin exact ceea c e spunea. Insa stiu ce anume mi-a trezit in minte.

Suntem o natiune cu constiinta de mall. Care nu produce, nu mai produce nici cultura, nici civilizatie, ci doar consuma. Se uita la lume ca la film si se intreaba "hmm ce o sa faca acum eroul principal?! asta sigur scapa". Caci nici macar nu mai avem receptori pentru dramatism, celebrul a fi sau a nu fi e o gluma de strada. Iar ceea ce e cu adevarat dramatic ne irita, devenim impasibili, critici si sceptici, ne distantam cu aer savant si afirmam "treaba asta e cu dus si intors".

La Bruxelles nu se mai accepta note nationaliste si nici discursuri patetice. Tocmai de aceea, pentru ca discursurile nationale sunt sociale si culturale! Nu politice. Identitatea nationala se afirma in cultura si in societate. O societate care isi cunoaste valorile si isi educa copiii pentru a respecta valorile celorlalti. Si in primul rand pentru a nu accepta incalcarea drepturilor umane si a libertatilor civile. Astfel, atunci cand vei dori sa afirmi ca esti roman si vei dori sa aperi drepturi ale altor romani trebuie sa o faci in cadru social si cultural, si nu politic. Pentru ca romanismul in politica inseamna nationalism si xenofobie. Insa in plan cultural si social este o valoare si suport pentru identitatea indivizilor si pentru respectul idealurilor ce sustine aceasta valoare. Unitatea nu inseamna neaparat o unire politica, ci solidaritate, infratire, impartasire.

Prietenii mei moldoveni imi povesteau ca nu e atat de important pentru ei, in societatea lor, daca esti roman sau rus, sau bulgar, ori ukrainian. Ci este important sa iti comunici valorile si produsele inteligentei tale. Fiecare din noi avem o origine. Fie ca sunt rus sau roman, aduc un plus de bogatie lumii din jurul meu prin ceea ce am eu specific si frumos. Insa o majoritate va decide pentru o minoritate, iar daca romanii din Moldova decid ca exprimarea lor este in spiritul romanismului, noi toti, indiferent de origine si de traditii, de convingeri politice, vom respecta acest lucru. Ukrainienii din Moldova se vor exprima ca Ukrainieni intr-o cultura romaneasca si vor fi apreciati pentru deosebire si originalitate.. etc

Strabunicul meu a fost bulgar, bunicul jumate roman. Bunica mea era jumate poloneza. Eu m-am nascut in Bucuresti, iar parintii mei in Romania. Am avut un prieten jumatate sarb, jumatate roman. O prietena romanca, cu sange ukrainian. Si lista poate continua. La fiecare din prietenii mei am admirat ceva ce eu nu vedeam la mine. Identitatile sunt date de credinta si de traditie, de idealuri si asteptari, prea putin de materialul genetic. Noi toti ne simtim romani. Unii se simt unguri in Romania sau germani, sau lipoveni s.a.

Ne iubim vecinii moldoveni pentru ca au aceleasi idealuri, au aceleasi nevoi si au trait suferintele noastre si noi pe ale lor. Am fost parte din acelasi popor, iar poporul e ca un organism mare; oricat ne-am amesteca, oricate granite am trece, ne simtim parte din acest organism.

Cultura este atat de vie precum valorile din care se hraneste. Daca valorile se ofilesc, cultura se reduce la monden si penibil. Ma bucur ca de o saptamana incoace Zavoranca sau Raduleasca au disparut din peisajul meu informatic. Ma bucur nespus pentru cateva zile la rand in care am auzit la tv altceva decat frivolitati, am citit in presa despre oameni si nu despre "facaturi". Si poate intr-o zi mallurile vor fi mai pline in raioanele de carti decat in cele de fast food. Iar atunci cand ceva dramatic se va petrece va rezona in oamenii din jurul meu o coarda umana, se va trezi o nevoie de reactie, de a spune lumii "imi pasa! ma atinge pe mine..."

Iar eu ma voi simti mai putin ridicola pentru ca simt dramatismul acestor momente...

Jos comunistii!!!


Paypal

Sign up for PayPal and start accepting credit card payments instantly.