Cand intri in relatia simpla si sincera cu celalalt, trairile sunt puternice si te gasesti peste tot in prezenta celuilalt. Cand mergi pe strada, cand zambesti, cu prietenii, singur in baie... celalalt e in permanenta cu tine, in gandul si legat de sufletul tau.
Timpul trece, lucrurile, desi neincheiate, se sfarsesc. Oamenii vin si pleaca din viata ta. Ce se intampla atunci cu sentimentele tale, cu trairea ta profunda care nu are nici timp, nici spatiu? Se dizolva si ea?
O trimiti in umbra, ii dai timp si ii spui "esti din trecut"... apoi te intrebi ce are valoare daca iubirea mea nu a avut?
Tin cu mine in straturile inimii trairile mai multor relatii. Cand privesc in interior nu e nimic trecut. Si acei oameni speciali care au fost prezenti in sufletul meu sunt si acum. Nu m-am departat decat mintal de ei. In spatiul profund si mereu egal al sinelui meu simt adancimea prezentei lor, a fiecaruia, cu mare intensitate. Sunt oamenii pe care i-am iubit si ii iubesc. Profund. Neconditionat.
Cateodata ma bulverseaza intreaga perspectiva. Exista un om in viata mea, din nou. Si fara dubiu e iubire. Insa cand privesc in urma, iubirea mea nu s-a stins niciodata. Sufletul meu e impregnat de prezenta lor. Atat de sincer am daruit iubirea, incat oricui si oricand trairea mea a fost mereu aceeasi.
Pot atunci intreba: Iubirea o oferi cuiva, sau tie insuti?!
Si simt tristete cand stiu ca sunt departe, cand stiu ca mai am sa ii ofer, ca nu are nici o legatura cu o relatie intre iubiti, ci e intre mine si el, doua entitati rupte de aparente. A ramas in sufletul meu care simte sa ii daruie liniste si acceptare. Nu sunt insa acestea regulile sociale, aceste lucruri nu au sens in cuvinte si in explicatii.
Vreau sa spun tuturor: momentele vietii nu au nici timp, nici spatiu. Nu va mai lasati trecuti pe o linie imaginara a timpului. Viata e de fapt sincrona. Iar noi suntem pur si simplu vii.
f frumos ceea ce ai scris aici...mi-a placut mult
RăspundețiȘtergereMultumesc
RăspundețiȘtergere