vis

Hmmmm nu mi-am mai luat de mult in considerare visele. Am lasat o ceata sa se aseze peste ele. Nu stiu exact directia lor, deci nici a inconstientului meu.

Cineva spunea, pentru un adult sa doarma ca un prunc e o problema.

Vis. Ieri am visat ca aveam o misiune importanta, eram un fel de agent secret. Pe un culoar foarte lung si aparent fara usi cautam intrarea catre un om, un batran Cornelius. Ii strigam "stii de ce te caut". In cele din urma il sun. Parea sa fie intr-o camera in care nu era singur. La inceput imi zice "de ce ma suni aici, ai innebunit?". Apoi "de fapt e mai bine asa". Stabilim cred o intalnire, nu stiu decat ca am ajuns intr-un teren desertic, pustiu. Era vorba de sotia lui, Cornelia. "Trebuie sa o intalnesc, sa imi spuna cum a reusit, secretul ei." O asteptam, trebuia sa apara si ea acolo, parca in alta dimensiune. Timpul parea sa curga altfel. In cele din urma Cornelia a venit. "Cum ai reusit? Vreau sa fiu ca tine. Cand ai reusit?", i-am zis. Era... altfel. Calatorea prin timp si spatiu, stapanea aceste dimensiuni. Mi-a zis "au trecut 11 ore". Imi dau seama ca e vorba de timpul ei, trecusera de fapt decenii. Se aseaza si se uita la mine "Nu esti pregatita inca. Pui prea multa presiune." Apoi am un flash in minte cum cineva incearca sa isi sparga fruntea in locul celui de-al 3lea ochi lovindu-se de un tarus urias.

In copilaria am mai visat odata despre deschiderea celui de-al 3lea ochi. Era atunci vorba de niste fiinte ca niste umbre si de care imi fusese pana atunxi foarte teama, care m-au alergat si cand m-au prins mi-au deschis ochiul cu un instrument. Si teama a disparu.