O amintire in care eram atat de intimi, in care erai ca o alta respiratie a mea. Erai eu cel fara de cuvinte, sufletul meu mut, ascuns, cel pe care il ascundeam fara sa il inteleg. Erai cel mai profund eu. De aceea te iubeam, de aceea ma obsedai, caci langa tine eram profund constienta ca sunt acea inexplicabila fiinta. Cu care am invatat in cele din urma sa traiesc. Nici acum nu o inteleg si nu imi vorbeste. Insa traieste in mine. Mi-e dor de tine cand ma gandesc la mine. Si mai am inca nevoie de un alt tu-eu.
E atat de misterios si inexplicabil, e ceea ce nu ne-am putut zice. Am inteles greu ca tu eram eu. Cat de dor imi este de tine chiar si acum cand sunt un alt eu.
luni, iulie 29, 2013
marți, iunie 11, 2013
Inconstientul nu precede constientul si nici invers
La inceput este numai functionare, o fiinta biologica egala siesi,
fara un simt cronologic, cu o pozitionare spatiala primitiva. La inceput
sunt senzatii si senzatii potentiale, experiente nediferentiate, care
nu pot fi identificate. Exista o memorie a corpului in care aceste
experiente sunt engramate? Cel mai probabil, da. O memorie organica care
retine/memorează dispozitia, miscarea, incordarea si relaxarea, dar care nu are
un corespondent imagistic - formarea unei imagini senzoriale cu sens la
nivel cortical.
Inconstientul nu precede constientul si nici invers. Ele sunt potentiale si se diferentiaza odata cu diferentierea experientelor si a senzatiilor, cu aparitia imaginilor senzoriale pe care creierul invata sa le proceseze si interpreteze pe masura ce se dezvolta, pe masura ce are experiente. Reuseste sa diferentieze imagini din ce in ce mai subtil si mai complex. Ia nastere un "inconstient al simturilor si experientelor" cel mai probabil ancorat de structurile corpului care au dat nastere senzatiilor. Engramarea este globala, lipsita de cronologie si de sens psihologic. Se complica in timp, o arhitectura a psihicului bazat pe spatialitate, pe proiectarea "iluzorie" in spatiu a senzatiilor, de cele mai multe ori strans legata de contractii musculare, de microcontractii, de micromiscari si senzatii viscerale, de proprioceptie, senzatii tactile si de echilibru etc. Reactia constienta este permanent prezenta, insa engramarea ei tine de o memorie biologica. Prezentul este mereu prezent pana se dezvolta o capacitate de a atribui consecutivitate, pe langa spatialitate.
In cele din urma se coaguleaza o cronologie personala cunoscuta ca eu (ego) si care devine un fel de inregistrare a constientei. Eul este un spatiu mental iluzoriu in care gandurile se aud pe ele insele si isi amintesc de ele insele.
Inconstientul nu precede constientul si nici invers. Ele sunt potentiale si se diferentiaza odata cu diferentierea experientelor si a senzatiilor, cu aparitia imaginilor senzoriale pe care creierul invata sa le proceseze si interpreteze pe masura ce se dezvolta, pe masura ce are experiente. Reuseste sa diferentieze imagini din ce in ce mai subtil si mai complex. Ia nastere un "inconstient al simturilor si experientelor" cel mai probabil ancorat de structurile corpului care au dat nastere senzatiilor. Engramarea este globala, lipsita de cronologie si de sens psihologic. Se complica in timp, o arhitectura a psihicului bazat pe spatialitate, pe proiectarea "iluzorie" in spatiu a senzatiilor, de cele mai multe ori strans legata de contractii musculare, de microcontractii, de micromiscari si senzatii viscerale, de proprioceptie, senzatii tactile si de echilibru etc. Reactia constienta este permanent prezenta, insa engramarea ei tine de o memorie biologica. Prezentul este mereu prezent pana se dezvolta o capacitate de a atribui consecutivitate, pe langa spatialitate.
In cele din urma se coaguleaza o cronologie personala cunoscuta ca eu (ego) si care devine un fel de inregistrare a constientei. Eul este un spatiu mental iluzoriu in care gandurile se aud pe ele insele si isi amintesc de ele insele.
sâmbătă, iunie 08, 2013
toată această ploaie
Sta sa ploua. Si cand ploua, e ca un vis intrat in lume, ca o sete adapata... si mi-e bine. Vreau sa ploua zilnic si zilnic sa iasa soarele. Bucuresti, esti orasul ploilor mele.
joi, mai 30, 2013
duminică, mai 12, 2013
vise
Multe vise. Pe majoritatea nici nu le mai tin minte.
Oricum Hall spunea ca nu este important sa le interpretezi sau sa le intelegi, functia lor este reglatorie si astfel isi vor juca oricum acest rol.
Conduceam o masina, dar de pe scaunul din dreapta si era ceva neobisnuit in modul in care mergea. Nu prea puteam coti stanga dreapta in voie, avea un fel de intarziere in comenzi. Insa, ma descurcam binisor. Era ca un fel de cursa sau ca si cum aveam de facut niste comisioane. O sosea lata, o cladire in al carui parter am intrat si am incurcat iesirea. Trebuia sa iau usa din fata si am luat-o spre stanga, apoi am intors masina si am iesit ca dintr-o parcare mai jos de nivelul solului, dar nu subterana. Langa mine era el pe scaunul din stanga, al soferului si ma intrebam de ce nu conduce el, ca se pricepe mai bine.
Apoi eram de fapt pe o motocicleta si conduceam destul de rapid si sigur. Facusem se pare multi kilometrii prin oras si ma gandeam "daca pui si cativa kilometrii facuti mai demult cu masina..." Parea ca era seara si trecusera ore intregi de cand fusesem in masina.
Mai de mult, am visat ceva straniu: ma uitam la parul lui A. care mi-a parut atunci a fi al lui M., dupa care semana cu parul grizonat al tatei, care de fapt era al lui. O confuzie totala si un par grizonat, un sentiment de implacabilitate a trecerii timpului peste oameni. Trist.
Acum 2 nopti, eram la nunta mea. In Antalya, intr-un hotel mare. Totul fusese frumos si ne grabeam sa mergem spre camera, pe care o inchiriasem intr-un alt hotel mai ieftin, dar care ne placea. Am mers acolo si am vrut sa facem un dus amandoi, dar a curs peste noi apa sarata. Apoi eram in mare, parca in mijlocul marii, inotasem sau survolasem parca kilometrii intregi, peste un monument ca un templu la suprafata marii, apoi un mic orasel ca un resort din Tailanda, apoi asteptam in mijlocul marii un vapor de croaziera si am sarit imediat la bordul lui, direct in piscina unde era o petrecere. Si piscina avea tot apa sarata. Era noapte si erau lumini si muzica. Apoi, eram de fapt sau ajutam la planificarea nuntii altcuiva, vedeam albumul ales sau invitatiile ca niste imagini alb negru, apoi in acelasi hotel nunta si le dadusera inclusa in pret camera in hotel pentru noaptea nuntii. Iar noi am pornint iar peste mare si peste stanci ciudate sau monumente iesite din apa, era si P. de data asta. Asteptam vaporul si atunci m-a bufnit rasul, pentru ca peste tot nu era decat apa sarata si imi aminteam ca pana si dusul era cu apa sarata. M-am trezit din somn razand si spunand "si dus am facut cu apa sarata". Si am ras mult :)
Oricum Hall spunea ca nu este important sa le interpretezi sau sa le intelegi, functia lor este reglatorie si astfel isi vor juca oricum acest rol.
Conduceam o masina, dar de pe scaunul din dreapta si era ceva neobisnuit in modul in care mergea. Nu prea puteam coti stanga dreapta in voie, avea un fel de intarziere in comenzi. Insa, ma descurcam binisor. Era ca un fel de cursa sau ca si cum aveam de facut niste comisioane. O sosea lata, o cladire in al carui parter am intrat si am incurcat iesirea. Trebuia sa iau usa din fata si am luat-o spre stanga, apoi am intors masina si am iesit ca dintr-o parcare mai jos de nivelul solului, dar nu subterana. Langa mine era el pe scaunul din stanga, al soferului si ma intrebam de ce nu conduce el, ca se pricepe mai bine.
Apoi eram de fapt pe o motocicleta si conduceam destul de rapid si sigur. Facusem se pare multi kilometrii prin oras si ma gandeam "daca pui si cativa kilometrii facuti mai demult cu masina..." Parea ca era seara si trecusera ore intregi de cand fusesem in masina.
Mai de mult, am visat ceva straniu: ma uitam la parul lui A. care mi-a parut atunci a fi al lui M., dupa care semana cu parul grizonat al tatei, care de fapt era al lui. O confuzie totala si un par grizonat, un sentiment de implacabilitate a trecerii timpului peste oameni. Trist.
Acum 2 nopti, eram la nunta mea. In Antalya, intr-un hotel mare. Totul fusese frumos si ne grabeam sa mergem spre camera, pe care o inchiriasem intr-un alt hotel mai ieftin, dar care ne placea. Am mers acolo si am vrut sa facem un dus amandoi, dar a curs peste noi apa sarata. Apoi eram in mare, parca in mijlocul marii, inotasem sau survolasem parca kilometrii intregi, peste un monument ca un templu la suprafata marii, apoi un mic orasel ca un resort din Tailanda, apoi asteptam in mijlocul marii un vapor de croaziera si am sarit imediat la bordul lui, direct in piscina unde era o petrecere. Si piscina avea tot apa sarata. Era noapte si erau lumini si muzica. Apoi, eram de fapt sau ajutam la planificarea nuntii altcuiva, vedeam albumul ales sau invitatiile ca niste imagini alb negru, apoi in acelasi hotel nunta si le dadusera inclusa in pret camera in hotel pentru noaptea nuntii. Iar noi am pornint iar peste mare si peste stanci ciudate sau monumente iesite din apa, era si P. de data asta. Asteptam vaporul si atunci m-a bufnit rasul, pentru ca peste tot nu era decat apa sarata si imi aminteam ca pana si dusul era cu apa sarata. M-am trezit din somn razand si spunand "si dus am facut cu apa sarata". Si am ras mult :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Paypal
