Interesting enough: I got married!

20 aprilie 2012

Mi-ai prins auzul c-un fosnet de frunza,
Suflul tau mi-a racit buzele, umede si stinse.
Te simt in mine,
Curent ce revine,
Sunt in alta lume, la fel de confuza.
Ochii mei sunt cercuri de apa.
Intind brate lungi intre copaci, reci si albe,
Fire de stele
M-au prins intre ele
Sunt luntre si alunec in graba.
Ca un fior iti trec prin minte.
In batai de aripi, linistea cetii, alba si muta,
Albe fuioare
Ma prind de picioare,
Esti sufletul meu!, mi-aduc aminte…
Sarut pe-ntuneric si nu deschid ochii,
Mi-e teama sa nu te pierd, ca-ntr-un vis.
Tremur alba
In oglinda de apa
Mi-e dor de tine si vreau ca sa fii!

In inima mea si in ritmul ei,
Sufletul meu, si tu sa ma vrei…

Era lumea unei singure frunze.
In linistea ei, s-a auzit
Un alt fosnet topit
In atingerea unei alte frunze.

low low low

I am low low low... intr-un fel sau altul. Nu stiu ce e de facut acum. sa vorbesc cu el? Sa astept ca lucrurile sa se indrepte? Simt ca nu e realist si nu mai e ceea ce el isi doreste. Asta e motivul pentru care am atatea indoieli. Plus, nu mai stiu ce simt. Va trece? E cea mai proasta saptamana din doi ani jumate. Si nu sunt alte motive...

Ti-a fost frica de singuratate?
Nu.
Si totusi nu i-ai lasat sa plece.
M-am gandit la singuratatea lor
Nu mi-ar fi usor
chiar daca durerea ar trece.

Tie? Ti-e teama de singuratate?
Da.
Dar i-ai gonit pe toti!
Poate. Am obosit din teama
de a nu se simti singuri cu mine
cu vorbele mele
goale

Se scurge timpul de cand
incepusem sa plang
auzindu-le vorba cum se desprinde
dintre ziduri si din minte.